Publicat de
Adrian Ungureanu

Atestat medical de catre:
Dr. Mihail Pautov

Pentru mulți dintre noi, cafeaua e secretul productivității, cel mai eficient ceas deșteptător, singura alinare în diminețile ocupate sau pur și simplu o licoare magică cu un gust încântător. Cu toate acestea, câți băutori de cafea și-au privit mica plăcere ca pe o sursă de sănătate?

Tindem să considerăm cafeaua mai degrabă nocivă, ceea ce constituie, fără urmă de îndoială, o greșeală. Mai ales atunci când o prepari și o bei conform recomandărilor nutriționiștilor, vei avea surpriza de a constata că banala cafea îți extinde viața, îți îmbunătățește starea de sănătate și dispoziția, te energizează și te face, per ansamblu, un individ mai fericit și mai echilibrat.

Noi venim cu toate indicațiile prețioase pentru ca acea ceașcă (sau acele cești) să devină un cocktail de sănătate. Află tot ce trebuie să știi!

Dar mai întâi, ce face cafeaua pentru tine?

Că ne menține trezi când altfel am fi ațipit de mult, o știm. Că reprezintă un stimul pentru productivitate, am observat-o. Dar știai că cea mai populară băutură (după apă) face mai mult de atât?

Cafeaua „se laudă” cu un conținut ridicat de antioxidanți, și nu vom exagera deloc atunci când afirmăm că, pentru unii consumatori, are un aport mai mare decât fructele și legumele. Pe lângă aceștia, polifenolii, compuși care susțin sănătatea creierului și a sistemului digestiv, au un rol important pentru starea ta de bine.

Iată ce face, în principal datorită lor, cafeaua!

Poate preveni cancerul. Într-un studiu publicat în International Journal of Cancer, în 2018, se arăta că femeile care consumau mai mult de 3 cești de cafea pe zi prezentau un risc redus de a dezvolta cancer de colon, în timp ce un studiu din mai 2017 nuanța un pericol mai mic de cancer de ficat. Alte cercetări se rezumau la a sublinia capacitatea de prevenție a cancerului de prostată, a celui de piele sau a endometriozei, dovedind că minunata cafea chiar are virtuți extraordinare.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29446077/

https://bmjopen.bmj.com/content/7/5/e013739.info

Reduce riscul de diabet. Sunt multe voci care afirmă că diabetul este pe punctul de a „fura” cancerului titlul de cea mai periculoasă afecțiune, fiind tot mai răspândit în societatea occidentală și nu numai. În acest caz, de notat e că atât cafeaua decofeinizată, cât și cea tradițională reduc glicemia și riscul de diabet de tip 2, o veste mai mult decât îmbucurătoare.

Previne afecțiunile neurologice. Ai risc mai mic de Parkinson sau Alzheimer grație unei cești de cafea.

Alte efecte pozitive ale băuturii dimineților noastre? Îmbunătățește dispoziția, atenția și concentrarea, e un garant al longevității, protejează de bolile de inimă. Nu e așa că acum privești cu alți ochi acea cană aburindă?

Cafeaua perfectă: la ce aspecte să fii atent?

Nenumărate tipuri, de la un flat white tare la un cortado cu aciditate restrânsă, trecând printr-un macchiato apetisant sau ajungând la un espresso romano servit cu o felie de lămâie alături, diverse și complexe metode de pregătire, măcinare, prăjire: cum să alegi sortimentul ideal? Consultându-i pe experți, care nu au precupețit niciun efort pentru a stabili tipologia câștigătoare, din punct de vedere al efectelor asupra sănătății.

Originea

Începem cu… începutul. Care e bobul cel mai benefic? Cum polifenolii par să fie cel mai valoros compus al cafelei, cercetările se axează cu precădere pe conținutul acestora. S-a constatat astfel că cele mai ridicate niveluri aparțin soiurilor de cafea cultivate la altitudini înalte, în America Centrală și de Sud sau în Etiopia. Ca o valoare de referință, conform Everyday Health, publicație ce îl citează pe Bob Arnot, autor al The Coffee Lover’s Diet, o cană de boabe de cafea cultivate în Africa de Est poate include până la 19000 mg de polifenoli. Ca sursă de comparație, cantitatea recomandată pentru consumul minim zilnic este de 650 de mg, ca să înțelegi la ce valori ne raportăm!

Prăjirea

Prăjirea poate fi ușoară, medie, medie-intensă sau intensă, lentă sau rapidă, și suntem siguri că până acum treceai cu vederea aceste informații. Surprinzător sau nu, prăjirea ușoară (lejeră) aduce cele mai multe efecte pozitive, în urma ei rezultând o cafea mai densă, cu un conținut mai ridicat de cafeină și de antioxidanți. Dar aceste sortimente au prezentat și valori mai mari de acid clorogenic, cu potențial de a proteja de inflamații și de degradarea celulară.

Măcinarea

Știam deja că e recomandat să măcinăm cafeaua exact înainte de preparare, pentru a ne bucura de gustul său desăvârșit, dar un alt beneficiu este că astfel poți controla cât de fin e produsul finit. De ce ți-ar păsa atât de tare? Pentru că, cu cât e mai „măruntă”, cu atât cafeaua include mai mulți polifenoli, ceea ce transformă espresso, de exemplu, într-unul dintre cele mai sănătoase sortimente.

Prepararea

Mulți dintre noi adoră gustul și mirosul cafelei preparate la ibric, ce umple bucătăria de o aromă caldă. La fel, sunt persoane care nu se mai dezlipesc de espressoarele profesionale sau care preferă dispozitive mai rafinate, așa cum e presa franceză. Ce spun nutriționiștii? Că tot vechiul filtru e cel mai indicat. Astfel, conform unui studiu publicat în aprilie 2020 în European Journal of Preventive Cardiology, ce a analizat obiceiurile de preparare a cafelei a mai mult de 500 000 de respondenți, cu vârstele cuprinse între 20 și 79 de ani, monitorizați apoi pe parcursul a 20 de ani, s-a constatat că cei care aleseseră filtrul prezentau cel mai scăzut risc de moarte și de boli cardiovasculare. Bonus: riscul se menținea scăzut după 60 de ani, dar beneficiile dispăreau cu totul în cazul consumului a mai mult de cinci căni pe zi.

Indiferent de ce părere îți face această cercetare, a cărei scală însăși e uluitoare, nu poți combate raționamentul logic ce stă în spatele său: cafeaua filtrată elimină substanțe toxice, ce pot crește colesterolul, și astfel se remarcă grație beneficiilor crescute pentru sănătate.

https://academic.oup.com/eurjpc/article/27/18/1986/6125530?login=false

Temperatura

Ca să înțelegi cât de dedicați sunt cercetătorii celei mai sănătoase căni de cafea, află că ei au luat în calcul inclusiv temperatura apei folosite la preparare. Conform lor, valoarea indicată este de 90-96 de grade Celsius. Nici nu îți trece prin cap să folosești un termometru? Așteaptă 30 de secunde după ce apa începe să fiarbă și toarnă lichidul iubit în ceașcă: așa păstrezi toți acei nutrienți cheie.

Preferi metoda cold brew (preparare la rece)? Vei primi mai puține substanțe benefice, dar vei bifa totuși circa 80% din substanțele de apreciat din cafea, așa că nu ai motive să te necăjești prea tare.

Când și cum?

Desigur, important e și când, și cum servești cafeaua. Nu imediat ce te-ai trezit, deși aceasta e tendința generală. Corpul tău deține atunci un coeficient armonios de energie, adrenalina îți inundă venele, așa că nu ai nevoie de vigoarea oferită de cafea. Nici seara nu e mai indicat, căci cafeina poate interfera cu somnul tău. Momentul ideal este, conform experților, imediat după prânz, atunci când simți „cum îți pică ochii în gură” și te cuprinde letargia și oboseala.

În ceea ce privește forma de prezentare perfectă a cafelei, aceea este cea neagră, fără lapte, fără zahăr, fără frișcă. Nu sunt vești neașteptate, știm. Plângi după aroma aceea delicată a spumei de lapte? Dacă alegi sortimente de calitate, nu vei avea motive, sunt de părere cercetătorii care, ca să ne convingă să renunțăm să bem cafea cu adaosuri, ne amintesc că laptele a apărut în ecuație abia în al Doilea Război Mondial, când oamenii sufereau de lipsuri și erau nevoiți să își dilueze băutura preferată.

Concluzia? Cafeaua cea mai bună e cea cultivată la altitudini mari, lejer prăjită, fin măcinată, preparată la filtru și băută neagră. Înăuntrul acestei cești magice, pregătite cu atenție și dragoste, vei găsi beneficii nenumărate.